Părintele Arhiepiscop Pimen chip de monah smerit și filă de istorie a Sfintei Mănăstiri Piatra Tăieturii

Ajuns acasă în Bucovina în cetatea de scaun a Sucevei și alături de Sfântul Ioan cel Nou din Sfânta Mănăstire într-un sicriu cu capacul închis fără evanghelia și crucea pe care a propovaduit-o toată viața, sa o poată cinsti credincioșii, Vlădica Pimen îmi amintește de Hristos cel răstignit pe Golgota ,, cunstit” de soldații romani cu fiere, oțet și cununa de spini.

Rareori am intalnit părinți ai Bisericii să-l vadă pe Hris­tos în frații lor preoți sau episcopi cum vedea într-o vedere duhovnicească Prelatul cu chip de monah Pimen, pastoritii sai:preoți, călugări și credincioși.

El a iubit cu adevărat și nu la suprafață mânăstirea, care de fapt este ,, Oxfordul” și ,, Harvardul” școlii teologice unde se formează chipul smerit de monah in ascultare, trăire, rugăciune și unire cu Hristos în viata monahală.

O legătură specială și fireasca Monahul Pimen a avut-o cu schitul Piatra Tăieturii de pe vârful vestic al Culmii Piatra Tăieturii din Munții Bistriței încă de la începuturile vieții sale monahale, când era la Sfânta Mănăstire Putna. O poză cât o mie de cuvinte alături de vietuitorii schitului protosinghelul Doroftei Cocoș și ieromonahul Arsenie Moraru și pastoritii bucovineni ne transmite lumină și pace din fotografie.

În anul 1990 Păstorul Bucovinei Înaltpreasfințitul Pimen a pus piatra de temelie acestui sfânt lăcaș apoi alaturi de Înaltpreasfințitul Teodosie al Tomisului a sfințit biserica mare pe vechiul amplasament și cu același hram, „Nașterea Maicii Domnului“ la 1 iunie 1997.

Schitul Piatra Tăieturii a fost ridicat la rangul de mânăstire iar vrednicul Stareț Antonie Brehuescu hirotesit Arhimandrit după grija, hărnicia și oaza de credință împărtășită pe acest vârf de munte la o altitudine de 1700 de metri și cu toate vitregiile naturii înfruntate zăpadă, vânt, lipsa apei, electricității dar cu Hristos cel Înviat din morți și propovaduit cu iubire multă de Părintele său duhovnicesc Înaltpreasfințitul Pimen.

Plâng Sfintele Mănăstiri din Bucovina cu bucium de jale și în freamătul Baladei lui Ciprian Porumbescu cu lacrimi de tristețe pe Blândul Păstor cu chip de monah smerit Pimen după zapisul testamentului său…

Hristos a înviat din morți,
Cu moartea pe moarte călcând
Și celor din morminte,
Viață dăruindu-le!

Nicolai Zagnat